Podgorie

Crama Alira

Locație

Dealurile de pe malurile Dunării sunt o zonă propice viticulturii, însă pentru a crea vinuri memorabile s-a efectuat un studiu amănunțit și au fost alese acele soiuri care să dea rezultate optime.

Soiuri

Alături de Merlot(47 ha) și Cabernet Sauvignon( 23 ha) alese să creeze vinuri de tip Bordeaux, a mai fost plantată și Fetească Neagră (10 ha), vinificată simplu sau ca parte din asamblaje elegante, cu o puternică tentă locală.

Promisiunea Alira

Calitate și savoare

Întrucât se dorește obținerea unor vinuri puternice, cu o concentrație ridicată de arome și savoare, se pune un accent ridicat pe calitate în detrimentul cantității.
Producția este normată la maximum 6 tone la hectar. Vinurile Alira sunt păstrate la butoaie de stejar între 4 și 14 luni, în funcție de gamă și de rezultatul dorit.

Atenție la detalii

Vinurile Alira sunt rezultatul unui complex întreg de acțiuni care încep în vie și continuă apoi în cramă. Astfel, strugurii sunt culeși manual, apoi atent selecționați, tot manual. Mustul este făcut doar din boabele fără imperfecțiuni, sub atenta supraveghere și coordonare a enologului Marc Dworkin.
Urmează maturarea în barrique de stejar.

Cabernet Sauvignon – soi de strugure negru, originar din Franţa, datează din secolul al XVII-lea, când a avut loc o încrucişare norocoasă între soiurile Cabernet Franc şi Sauvignon Blanc. Este considerat „Regele vinurilor roşii”, atât pentru corpolenţă şi complex aromatic, dar mai ales pentru potenţialul său de învechire. Cu o maturizare mai târzie decât soiul Merlot, stugurii din soiul Cabernet Sauvignon rezistă la temperaturi mai scăzute şi la umiditate ridicată, datorită pieliței mult mai groase decât în cazul altor soiuri. Vinurile produse din Cabernet Sauvignon se exprimă foarte diferit, în funcţie de climă, de sol, de momentul recoltării şi de tehnica folosită în vinficaţie. La tinereţe, predomină aromele de fructe negre (cireaşă amară, coacăze), condimente (piper verde, ardei iute) , precum şi cele vegetale (ardei gras, brusture, măslină verde), taninurile fiind chiar agresive. Însă odată cu maturarea în lemn şi cu învechirea la sticlă, vinul capătă o complexitate aromatică de invidiat, printre notele degajate figurând lemnul de cedru, cerneala, tabacul, pielea sau ciuperca.

Merlot – soi de strugure negru, rezistent la frig şi secetă, cu maturizare destul de rapidă, considerat a fi cel mai răspândit la nivel mondial (circa 300.000 de hectare cultivate), folosit atât pentru producerea de vinuri monovarietale, cât şi pentru cupaje. Originar din Franţa, din regiunea Bordeaux, este unul dintre cele cinci soiuri admise în producerea marilor vinuri roşii ale zonei. Vinurile din soiul Merlot au, de obicei, un corp mediu, sunt mai delicate, au taninurile mai catifelate, iar aromele predominante sunt de fructe de pădure şi prune. Maturat în lemn de stejar, vinul devine mult mai rafinat şi mai catifelat, câştigând enorm la capitolul arome.

Fetească Neagră – soi românesc, cunoscut încă de pe vremea dacilor, considerat a fi acum portstindardul viticulturii românești. Capricios, dar rezistent la ger şi secetă, soiul cunoaște o expansiune deosebită, fiind plantat acum în mai toate zonele viticole ale României. În funcție de clonă, sol, regiune şi vinificare, vinurile obţinute din acest soi sunt extrem de diferite. Putem găsi vinuri proaspete, uşoare, la fel de bine cum există unele dense, complexe. Folosit singur sau în cupaje, vinul provenit din soiul Fetească neagră are un bun potenţial de învechire. Fără să aibă o tipicitate clar stabilită, poate şi din cauza multiplelor forme de exprimare, vinul poate fi caracterizat ca având o intensitate medie, o textură catifelată şi arome predominante de fructe negre şi prune uscate, peste care pot apărea note de ierburi uscate, piper, piele, tabac şi vanilie.